Transmis din generație în generație, „Indian Relay” este o competiție în care este testată atât viteza cailor cât și priceperea călăreților. Aceasta este chiar mai mult decât o competiție. Prin acest eveniment se mențin vii atât valori cât și credințe tradiționale nativ-americane.
Aceste curse tradiționale au început oficial prin anii 1900. Este totuși foarte probabil ca în triburile de nativ-americani din Munții Stâncoși, aceste competiții să fi început mult mai devreme. Competiția are loc între cinci echipe. Fiecare echipă e alcătuită din: un călăreț, trei cai și trei ajutoare.
Intrând pe pistă, aceștia își ocupă pozițiile în zona special amenajată pentru ei. Fiecare dintre cei cincisprezece cai sunt antrenați cu multe luni înainte. În momentele de tăcere de dinaintea startului, atât caii cât și călăreții sunt încercați de emoții grele. Ajutoarele țin caii și încearcă să îi calmeze până când călărețul îi va încăleca în grabă și le va veni rândul să galopeze o tură de pistă. Fiecare dintre călăreți își dorește să se întoarcă acasă purtând onoarea de a fi câștigat cursa.
Îndatâ ce se dă startul, caii appaloosa, pinto și alții, se avântă lungindu-și corpurile și respirând greu de la efort. Călăreții se țin bine în galopul ce îi poartă repede până la sfârșitul primei ture. Ajungând înapoi la sosire, aceștia se aruncă de pe primul cal și încalecă din săritură pe al doilea. Sub picioarele lor, pentru că ei călăresc fără șa, simt iar corpul calului care se întinde încercând să parcurgă tura cât mai repede.
În acest stadiu al cursei, probabil din cauza adrenalinei, mulți dintre ei nici măcar nu simt propria oboseală. Ajungând la finalul celei de a doua ture, cu un ultim salt, călăreții se aruncă pe al treilea cal. Sub tropote de copite care se iau la întrecere atât cu ceilalți cai cât parcă și cu vântul, parcurg fulgerător distanța. Trecând linia de sosire de la sfârșitul celei de a treia ture, încetinesc și încep să își relaxeze corpurile tensionate de la efort.
Nu are cum să nu te prindă genul acesta de curse pline de acțiune și suspans. La ele paricipă atât conducători de trib cât și tineri gata să demonstreze ceea pot. Pentru ei e mult mai mult decât o cursă. Pe lângă faptul că se autodepășesc, aceste evenimente îi aduc împreună și ajută la păstrarea culturii din care ei fac parte.